Vremea pe munte este importantă pentru fiecare dintre noi. Nu este un secret că activitățile montane sunt mai plăcute pe o vreme frumoasă! Fie că vorbim de drumeție, de cățărare, via ferrata, alpinism sau cicloturism, temperaturile plăcute, vântul potrivit și lipsa precipitațiilor sunt, pur și simplu, condiții mai îmbietoare pentru a ne dori să fim în natură. Vremea joacă însă un rol hotărâtor atunci când obiectivul propus implică dificultăți tehnice mai ridicate, zone de creastă, zone unde există căderi de pietre și, pentru sezonul de iarnă, zone expuse avalanșelor, astfel că verificarea prognozei meteo devine o etapă extrem de importantă în cadrul organizării turei.

Prognozele meteorologice sunt construite pe baza unor modele care utilizează direct informațiile raportate de către stațiile meteo din teren. Trebuie să reții că stațiile meteo nu generează prognoze, ci efectuează doar măsurători. Informațiile orare transmise de stațiile meteo din România pot fi văzute pe site-ul Agenției Naționale de Meteorologie.

În continuare, în articolul următor vei afla care sunt cele mai bune prognoze meteo pentru munte, cum să le interpretezi și câteva informații generale legate de meteorologia montană.


  • Care sunt cele mai bune prognozele pentru vremea pe munte?


Când vine vorba de planificarea activităților montane, fie cele pe care le organizez în calitate de ghid montan, cât și cele de amator, urmăresc întotdeauna prognozele pentru vremea pe munte realizate de meteoblue, Mountain-Forecast, yr.no și Windy.

Meteoblue lucrează cu un model dezvoltat de Universitatea din Basel, Elveția, și oferă unele dintre cele mai precise prognoze pentru regiunile montane din Europa și întreaga lume, oferind informații excelente despre temperaturi și vânt. Fiecare prognoză zilnică este însoțită de un anumit grad de probabilitate, respectiv cât de sigure sunt previziunile respective. Așa cum este și firesc, vei observa că prognozele realizate cu mai mult de două zile în avans au o probabilitate mai mică. În fine, Meteoblue îți oferă și o prognoză extinsă pe două săptămâni, utilă pentru a-ți face o idee de ansamblu despre ceea ce îți poate rezerva vremea în respectiva perioadă.






Mountain-Forecast oferă, așa cum îi arată și numele, prognoze pentru vârfurile și grupele montane din majoritatea regiunilor, inclusiv pentru Carpați. Cu o interfață ușor de utilizat, aici vei găsi prognoze pentru o săptămână, realizate pentru două etaje de altitudine, precum și hărți statice cu presiunea, vânturile și temperaturile la nivel de macroregiune. O adăugire utilă este izoterma de zero grade Celsius – limita înghețului.



Yr.no este serviciul Institutului Norvegian de Meteorologie și oferă informații bune despre vremea pe munte și precipitațiile în teren montan la nivel european. Personal apelez la acest site mai ales în perioadele cu instabilitate atmosferică pronunțătă, atunci când pronozele oferite de ceilalți nu reușesc să mă convingă și am nevoie de informații în plus


Nu în ultimul rând, Windy este unul dintre cele mai interesante site-uri din domeniu, centralizând (și comparând direct!) nu mai puțin de patru modele meteorologice, printre care și cel utilizat de Meteoblue. În plus, Windy oferă informații excelente despre vânt, radarele meteo, care arată precipitațiile în timp real, inclusiv descărcările electrice, și camerele web din zona selectată. Dispunând și de o aplicație bine pusă la punct, Windy este o foarte bună platformă meteo pentru iubitorii de munte.



  • Cum interpretezi o vremea pe munte?


Indiferent de sursa prognozei, principalele elemente sunt comune: temperaturile minime și maxime, direcția și viteza vântului, precipitațiile și altele. Cum le interpretezi?

  1. Temperaturile sunt, probabil, cel mai ușor de înțeles de către oricine, însă este important ca, pe lângă valorile absolute, să verifici și temperatura resimțită. O găsești notată cu Temperature felt, Chill, Real Feel sau ceva similar, în funcție de site-ul utilizat. De ce este importantă valoarea temperaturii resimțite? Vântul influențează foarte mult temperaturile efective resimțite; spre exemplu, un vânt de 30 km/h face ca o temperatură de 0 grade să fie resimțită ca una de -7, iar una de -20 de grade să fie resimțită ca una de -33, riscul degerăturilor fiind deloc neglijabil. Este important ca la organizarea activității montane să iei în calcul temperatura resimțită pentru întreaga perioadă în care ești expus elementelor, situație în care, în funcție de condiții, va fi necesar să te protejezi cu îmbrăcăminte de tip hardshell sau softshell, care rezistă la vânt și te vor ajuta să îți păstrezi temperatura corpului. Firește, într-un adăpost protejat de vânt, precum un cort, un refugiu sau o stână, temperaturile resimțite vor fi apropiate de cele absolute raportate. Pe timp de iarnă temperaturile prognozate sunt importante atât pentru a evita riscul de hipotermie și degerături, cât și pentru ca parte a procesului de evaluare a riscului de avalanșă, căldura fiind direct implicată în procesul de metamorfoză a zăpezii.
  2. Precipitațiile sunt măsurate în milimetri pentru o anumită perioadă de timp, un milimetru fiind echivalent cu un volum de un litru de apă pe un metru pătrat. Astfel, o probabilitate de precipitații de 10mm/24h înseamnă că, pe parcursul unei zile, o cantitate de 10 litri de apă va fi “vărsată” pe un metru pătrat de teren. Cu cât volumul de apă este mai mare și intervalul de timp raportat mai mic (aici trebuie consultată prognoza detaliată pe ore a fiecărei zile), cu atât crește riscul de viituri și alunecări de teren atunci când situația devine extremă. Așa-numitele în popor ruperi de nori, furtunile cu o mare cantitate de apă sunt, de regulă, prognozate din timp, fiind foarte important să fie luate în calcul, mai ales dacă destinația ta include văi de abrupt, ce pot fi foarte periculoase în astfel de momente. Pe timp de iarnă, cantitatea de precipitații solide (zăpada) este importantă, ea fiind unul dintre factorii care influențează riscul de avalanșă.
  3. Vântul contribuie decisiv la temperatura resimțită, așa cum am arătat anterior. Direcția sa este importantă pentru stabilirea itinerariului, uneori fiind de dorit să fii cu spatele la vânt la drumeție sau, dacă ești la cățărare, să alegi pereții feriți. Pe timp de iarnă, direcția vântului capătă o nouă dimensiune, căci, în calitate de arhitect al avalanșelor, vântul este cel care determină apariția cornișelor și plăcilor de vânt.
  4. Radarul meteo este util pentru a vedea, în timp real, unde se află fronturile de precipitații, cum te situezi în teren față de ele și care este tendința lor de deplasare în timp. Aceste informații sunt utile cu precădere în timpul unei ture în care jonglezi cu vremea și, bineînțeles, beneficiezi de semnal de date pentru a le putea accesa. Îți recomand în acest sens fie radarul ANM, fie Windy.


  • Cât de sigură este o prognoză pentru vremea pe munte?


Prin natura schimbătoare a meteorologiei, cele mai bune prognoze sunt cele realizate cu până la două zile în avans. Pentru o perioadă mai lungă de atât, este posibil ca prognozele să sufere modificări, mai ales în timpul unor perioade cu instabilitate atmosferică prelungită, cum este cea întâlnită, de regulă, la începutul verii în Carpați. Din acest considerent, planificarea cu mult timp în avans a unei ture montane va avea întotdeauna un semn de întrebare în dreptul prognozei, care trebuie verificată la o dată apropiată de începutul turei și planul modificat corespunzător, dacă este necesar.

Perioadele de instabilitate atmosferică pot determina dificultăți în realizarea unei prognoze sigure pentru vremea pe munte. Furtunile de convecție, numite și furtuni de vară, sunt foarte greu de prezis pe ore și cantitatea de precipitații. Ele se produc odată cu creșterea temperaturii aerului, care se ridică și vaporii de apă continuți se condensează, căzând pe pământ sub formă de precipitații însoțite de descărcări electrice. Mult mai ușor de prognozat sunt furtunile frontale, care se produc atunci când două fronturi de aer se întâlnesc și se suprapun. Ele acoperă o suprafață mai mare de teren decât în cazul furtunilor de vară, se produc pe întreaga durată a anului și sunt însoțite de ploaie continuă, vânt puternic și o scădere sesizabilă a temperaturii.



În încheiere, natura este frumoasă pe orice fel de vreme, iar vremea pe munte este cu adevărat rea numai privită în relație cu obiectivul pe care ți l-ai propus. De aceea, cu cât obiectivul este mai îndrăzneț, cu atât vremea va juca un rol mai important și trebuie să știi unde și cum să verifici o prognoză montană. Protejează-te de elemente cu echipament montan de calitate, rezistent la apă și vânt, proteajează-te de frig și bucură-te de orice activitate în natură, oricând.


Articol realizat de Andrei Badea, ghid montan, https://andrei-badea.com .

.